• Peste 760.000 de studenţi internaţionali au ales să studieze la universităţi americane pentru standardele academice deosebite, facilităţile oferite şi calitatea procesului didactic;
• Aprox. 1600 de români studiază în SUA cu ajutor financiar generos oferit de universităţi de prestigiu; aproape 500 dintre ei sunt înscrişi la programe universitare;
• Conform clasamentului “World University Rankings 2012-13” întocmit de Times Higher Education, topul mondial este condus de o universitate americană: California Institute of Technology. De altfel, 14 dintre primele 20 de universităţi din lume se află în SUA!
• Universităţile americane vă pun la dispoziţie facilităţi academice şi de cercetare excepţionale, cursuri şi conferinţe susţinute de profesori de elită, inclusiv laureaţi ai Premiului Nobel şi deţinători ai unor prestigioase distincţii americane şi internaţionale;
• Campusurile americane vă oferă activităţi extracurriculare, stagii de practică (internship), programe de studii în străinătate (study abroad), consiliere academică şi sprijin în carieră;
• Admiterea la studii se face pe baza unui dosar de admitere care îi permite candidatului să furnizeze date complete despre sine, atât în plan academic cât şi în activităţile extra-şcolare, admiterea realizîndu-se prin evaluare holistică;
• Ajutorul financiar se acordă pe baza meritelor academice şi extracurriculare, atât la admitere cât şi pe durata studiilor.

Nu contează tipul de instituţie pentru care optezi, cât educaţia de calitate la care ai acces atât la un colegiu (ex. Amherst College), la o universitate (ex. Princeton University) sau institut (ex. Worcester Polytechnic Institute).

Colegiile americane au între 1.500–5.000 studenţi şi, de obicei, oferă numai cursuri universitare. Unele colegii pot organiza și cursuri masterale. Colegiile pot fi de 2 ani şi de 4 ani. Colegiul de 2 ani, numit și colegiu comunitar (community/junior college), se finalizează cu o diplomă Associate Degree, iar pentru a primi diploma de licenţă (Bachelor’s Degree), studentul trebuie să se transfere la un colegiu de 4 ani. Această abordare nu oferă, în general, oportunități de bursă studenţilor internaţionali. Majoritatea  studenţilor români optează pentru o instituţie de 4 ani pentru efectuarea studiilor universitare finalizate cu Bachelor’s Degree.

Universităţile americane oferă atât cursuri universitare de licenţă, cât şi postuniversitare, de masterat şi doctorat. Universităţile au, de regulă, un număr mai mare de programe de studiu decât colegiile, campusurile se întind pe suprafeţe mari, iar studenţii sunt mult mai numeroşi decât la un colegiu.  

Atât colegiile cât şi universităţile oferă o ambianţă academică excepţională, cu facilităţi educaţionale şi de cercetare de ultimă generaţie, profesori dedicaţi, servicii auxiliare diversificate şi dotări academice şi recreative care vă permit să daţi maximum de performanţă pe plan academic şi extra-şcolar.

• … există atât colegii mixte (coed) cât şi unisex, doar de băieţi (ex. Wabash College) sau doar de fete (ex. Bryn Mawr)?
• … în sistemul american, admiterea la medicină, drept şi business se face numai după efectuarea studiilor universitare şi obţinerea titlului de Bachelor?

Liberal arts este un concept specific sistemului american de studii la nivel universitar. Studenţii la un colegiu de liberal arts urmează cursuri într-o gamă variată de domenii, exersează /îşi dezvoltă creativitatea, comunicarea, gândirea critică, munca în echipă etc., pe baza cărora îşi îmbunătaţesc abilităţile personale şi competenţele  profesionale. Scopul unui colegiu de liberal arts este să ofere studenţilor atât o educaţie vastă cât şi deprinderea unor aptitudini care să îi ajute în viitoarea carieră.    

Conform celui mai recent clasament realizat de U.S. News and World Report, în topul colegiilor  liberal arts se află: Williams College, Amherst College, Wellesley College, toate din statul Massachusetts; Swarthmore College şi Haverford College, ambele din statul Pennsylvania; Middlebury College din statul Vermont.    

 În sistemul american sunt patru tipuri de cursuri: pentru specializarea principală (major), pentru specializarea secundară (minor), cursuri generale (core courses) şi cursuri din afara ariei curiculare (electives).   Pentru un parcurs academic cât mai productiv şi o abordare eficientă a celor patru tipuri de cursuri, universităţile americane oferă fiecărui student sprijin şi consilierea academică prin alocarea unui academic adviser care îl sprijină pe student în alegerea cursurilor şi întocmirea unui curriculum personalizat.

Dosarul de admitere conţine următoarele elemente care furnizează informaţii complexe despre candidat, informaţii cantitative şi calitative, obiective şi subiective:

• Foaia matricolă (Official Transcripts): cuprinde materiile şi mediile anuale din liceu, precum şi media generală (GPA), atunci când situaţia şcolară este deja încheiată. Nu este nevoie de transcrierea mediilor din sistemul românesc unde notarea este de la 1 la 10, în sistemul american, de la 1 la 4. Ar fi util ca foaia matricolă să fie însoţită de un profil al liceului la care studiaţi. În acest fel aţi contribui la o bună contextualizare a performanţelor vostre şcolare la nivelul  sistemului românesc de învăţământ liceal.
• Scorurile la testele standardizate, în general TOEFL şi SAT.
• Două sau trei scrisori de recomandare;  este recomandabil să solicitaţi scrisori de recomandare atât de la profesori cât şi de la specialiştii cu care colaboraţi în cadrul activităţilor extraşcolare.
• Eseul de admitere, pe o temă sugerată de universitate.
• Formularul de aplicaţie, disponibil online pe site-urile universităţilor. Trebuie să completaţi rubricile cu informaţii personale, educaţionale, informaţii despre activităţile extraşcolare desfăşurate, premiile obţinute, etc. Dacă spaţiul din acest formular vi se pare insuficient pentru a include toate informaţiile pe care le consideraţi relevante, ar fi util să ataşaţi un CV care să includă aspecte care ar putea să îţi saporească şansele de admitere. Atenţie: există universităţi care indică în mod explicit că NUacceptă documente suplimentare!
• Taxa de admitere, între 40 – 100 USD, pentru procesarea dosarului de admitere.
• Declaraţia financiară pentru obţinerea ajutorului financiar (International Student Financial Aid Form):  unele universităţi americane cer ca aplicantul să trimită acest document financiar împreună cu celelalte documentele din dosar, altele îl solicită după depunerea dosarului. Verificaţi cerinţele fiecărei universităţi şi acţionaţi corespunzător.
• Dosarul de admitere trebuie să ajungă la universităţi până la termenul limită (application deadline) care este, de obicei, în decembrie-februarie pentru anul academic care începe în august/septembrie. Dacă application deadline este 2/15 înseamnă că dosarul trebuie să ajungă până la data de 15.02. (în sistemul american data este redată în succesiunea lună/zi.)

Aţi trimis dosarul de evaluare.Din acest moment începe munca personalului din Comisia de Admitere şi câteva luni de aşteptare pentru voi! În aprilie vei afla dacă ai fost admis. Dacă ai fost acceptat de mai multe universităţi şi finanţarea oferită corespunde nevoilor si performanţelor tale, vei avea la dispoziţie câteva săptămâni să decizi asupra universităţii la care urmează să confirmi înscrierea.

După cum ţi-ai dat seama din componenţa dosarului, Comisia de Admitere face o evaluare holistică a aplicanţilor pentru a-i descoperi pe aceia care sunt compatibili (a good match) cu instituţia respectivă.
Comisia de Admitere vrea să vadă nu doar că ai obţinut note bune în timpul liceului – semn că vei avea un bun parcurs academic şi la universitatea lor – ci că ţi-ai dezvoltat competenţe şi înafara sferei academice: ce interese şi hobby-uri ai, în ce activităţi extraşcolare/de voluntariat te-ai implicat, etc. Scrisorile de recomandare le vor indica percepţia comunităţii despre tine. Nu în ultimul rând, modul în care vei redacta eseul le va demonstra abilităţile tale de redactare în limbă engleză, permiţîndu-le  să îţi cunoască şi opiniile.
Acordă atenţie fiecărei componente a dosarului de admitere, informează-te de pe site-urile universităţilor cu privire la programele pe care le ofera,, cum este viaţa în campus, pentru că aşa poţi afla chiar tu dacă eşti compatibil cu universitatea respectivă.

Cum pot plăti costurile unui an academic: şcolarizarea (tuition) şi cheltuielile de întreţinere (living expenses)?
Competiţia pentru admitere şi obţinerea ajutorului financiar este extrem de intensă, candidaţii internaţionali sunt numeroşi, iar Comisia de Admitere acordă bursele numai aplicanţilor merituoşi.
Studenţii români studiază în SUA în baza ajutorului financiar primit din partea universităţilor americane sub forma unei burse de merit (merit-based scholarship), la care se adaugă rezultat dintr-un part-time job în campus de maximum 20 de ore pe săptămână (campus employment) şi, uneori, un mic împrumut (loan) acordat de universitate.
De reţinut:
•    Universităţile private acordă, de obicei, ajutor financiar considerabil, spre deosebire de cele de stat care nu au fonduri generoase pentru studenţii internaţionali;
•    Nu toate universităţile acordă ajutor financiar studenţilor internaţionali.
•    Bursele din partea unor fundaţii / organizaţii din România sau SUA sunt extrem de rare.

Când să încep să mă informez? Când să dau testele? Când să trimit dosarul? Cu ce mă poate ajuta Centrul Educaţional Fulbright?
Ţinând cont că anul academic în Statele Unite începe în august/septembrie, iar termenul de depunere a dosarului de admitere este în perioada decembrie-februarie, majoritatea elevilor români încep demersul cu cel puţin un an şi jumătate înainte de anul academic. Aşadar, dacă vrei să începi studiile universitare la o universitate americană în toamna anului 2014, este înţelept să demarezi demersul în martie 2013. De ce aşa devreme?
•    Trebuie să selectezi universităţile la care intenţionezi să aplici. Iată câteva criterii personale şi educationale: locaţie, mărimea campusului, specializarea principală (major), generozitatea  ajutorului financiar acordat studenţilor internaţionali, prezenţa studenţilor români în campus, etc.
•    Te pregăteşti pentru susţinerea testelor standardizate TOEFL şi SAT. Le susţii cel târziu în perioada octombrie-ianuarie, astfel încât scorurile să ajungă la universităţi conform termenului limită (application deadline).
•    Vara şi toamna care preced depunerea dosarului de admitere vei fi foarte ocupat cu pregătirea dosarului.  Vei aborda referenţii pentru scrisorile de recomandare. Vei lucra la eseurile de admitere. Dacă este cazul, vei coresponda cu universităţile pentru informaţii suplimentare.

Şi NU UITA: Centrul Educaţional Fulbright îţi oferă sprijin gratuit în procesul de admitere într-o varietate de forme: consiliere individuală, program de instruire în grup, pregătire pentru testele standardizate, prezentări ale colegiilor/universităţilor americane organizate la sediul Centrului, seminar de Orientare pentru studenţii admişi la universităţile americane, la care se adugă multe alte servici şi resurse pe care te invităm să le accesezi!